CUM INGRIJIM TRANDAFIRII

Trandafirul, cunoscut din cele mai vechi timpuri, este astazi aproape nelipsit din gradinile noastre. Se cunosc peste 200 de specii si un numar impresionant de soiuri de trandafiri, in jur de 20.000. Cea mai raspandita specie salbatica de trandafir este macesul (Rosa canina), care creste spontan si in tara noastra.

Soiurile de trandafiri nobili, asa cum se mai numesc trandafirii altoiti, se deosebesc intre ele prin diferite caracteristici.

Din punct de vedere al modului de crestere, sunt:
- trandafiri mici, cu coroana ca o tufa, la nivelul solului, dar care nu trebuie confundati cu hibrizii de trandafiri pitici;
- trandafiri cu trunchi si coroana: au un trunchi inalt de 1,20-1,50 m, care se continua cu o coroana formata din 4-6 ramuri.
- trandafiri urcatori (cataratori, ghimpanti), cu ramuri lungi de 2-4 m;
- trandafirii pletosi (cu coroana plangatoare).
Din punct de vedere al modului de inflorire, trandafirii altoiti pot avea o singura inflorire pe an si pot fi remontati (infloresc din primavara pana toamna). Exista si trandafiri cultivati special pentru ca au petale parfumate, din care se prepara dulceata sau sirop. Acesti trandafiri fac parte din speciile Rosa demascena si Rosa centifolia.

Pentru ca trandafirii sa infloreasca frumos si din abundenta, acestia trebuie plantati in locuri insorite si adapostite de vanturi puternice. Gradinarii care indragesc aceasta planta isi pot amenaja un rosarium, care sa cuptinda mai multe soiuri, diferite prin forma si culoarea florilor. Materialul saditor se poate procura de la diferite magazine si pepiniere.


Inmultirea trandafirilor

Inmultirea soiurilor de trandafiri altoiti, nobili, se face prin butasi si prin altoire.

Inmultirea trandafirilor prin butasi
Inmultirea prin butasi este destul de usoara, insa nu se poate aplica la toate soiurile, deoarece numai lastarii si ramurile trandafirilor cu lemn moale au insusirea de a se inradacina atunci cand sunt puse in nisip sau pamant. Se pot inmulti prin butasi mai ales trandafirii poliantha, care au flori mici si numeroase, asezate in buchet, precum si unii trandafiri urcatori.
Butasii se fac vara, operatie care se numeste butasire in verde, sau toamna tarziu - butasire in uscat.

In timpul verii, butasii verzi se confectioneaza din lastarii care au inflorit. Acestia trebuie sa fie lungi de 10-45 cm; la varf se lasa numai 2 frunze, care se taie sau se ciupesc la jumatate. Lastarii se taie la baza imediat sub un ochi, iar la varf, cu 1-2 cm deasupra ultimului ochi. Pentru taieri se foloseste un briceag bine ascutit.

Pentru inradacinare, butasul se poate infige in ghivece sau ladite cu nisip, pana la circa 3-4 cm adancime. Pentru a asigura umiditatea necesara, nisipul din ghiveci se mentine in permanenta reavam, iar butasul se acopera cu un borcan de sticla. In primele zile, butasii se pulverizeaza zilnic cu apa. Plantarea se poate face in aceleasi conditii chiar si direct in gradina.

Pentru obţinerea de trandafiri tufă se plantează puieţi cu grosimea de 4-6 mm, care se altoiesc în acelaşi an, la colet, în ochi dormind. Pentru obţinerea trandafirilor cu trunchi se plantează puieţi groşi (6-12 mm); după 2 ani se elimină ramurile crescute, cu excepţia celei mai bune. Pe aceasta se execută altoirea în oculaţie (3 muguri) la înălţimea dorită, cel mai frecvent 100-120 cm, iar pentru trandafirii pletoşi 140-180 cm (cu altoaie de trandafiri urcători).

Butăşirea in verde se execută în iunie-iulie, în răsadniţe, folosind lăstari semilemnificaţi. Pentru trandafirii miniatur, butăşirea se face în seră în martie-aprilie, în urma forţării plantelor mamă cultivate în ghivece.

La butăşirea în uscat, la unele specii se recomandă eliminarea tuturor mugurilor din partea inferioară a butaşilor (R. rugosa, R. multiflora). Butaşii se plantează în teren în martie-aprilie. În general plantele din butaşi sunt mai puţin viguroase, au o rezistenţă mai mică la ger şi o longevitate mai mică, dar prezintă avantajul că nu drajonează.

La butasirea trandafirului in uscat, butasii sunt portiuni de ramuri anuale, lungi de 15-25 cm, care se confectioneaza toamna, dupa caderea frunzelor. Acestia se pastreaza peste iarna in nisip, in pivnita,, si se planteaza primavara, intr-un strat de flori din gradina sau in ghivece cu pamant nisipos.
In toamna viitoare, dupa inradacinare, butasii se pot planta la locul definitiv.

Inmultirea trandafirilor prin altoire
Toate soiurile de trandafiri se pot inmulti prin altoire, pe puieti de maces.

Puietii de maces se obtin astfel: vara - in luna august, mai exact - cand fructele de maces au culoarea verde-galbuie, se recolteaza, se zdrobesc si apoi se insamanteaza imediat (cu pulpa zdrobita), in santulete adanci de 3-4 cm si distantate la 20-30 cm.
Deci, nu trebuie facuta greseala de a se recolta fructele mai tarziu, cand au culoarea rosie, deoarece in acest caz, semintele vor rasari mai greu (peste 2 ani). Toamna, peste stratul semanat se aseaza mranita sau frunze uscate. In timpul anului viitor se plivesc de buruieni si se uda la nevoie.

Toamna, dupa caderea frunzelor, puietii portaltoi de maces se scot si se planteaza (cu un plantator) intr-o parcela de teren anume pregatita, la distante mai mari - 60 cm intre randuri si 20 cm pe rand -, in vederea altoirii. Se vor folosi in acest scop numai puieti care au o grosime la colet de 4-5 mm. Restul puietilor se vor replanta pentru fortificare.

Inainte de plantare, puietii se fasoneaza, li se scurteaza radacinile - radacina principala la 20 cm, iar cele secundare la circa 1 cm - si tulpina - se lasa o singura tulpina, care se scurteaza la 18-20 cm.

Altoirea acestor puieti se face in ochi crescand (mai - iulie) sau in chi dormind (august - septembrie).
Pentru gradinarii care doresc sa altoiasca singuri trandafirii, iata cateva detalii in legatura cu modul in care trebuie efectuata aceasta operatie.

Pasionatii de trandafiri isi pot pregati intr-o vara  propria varianta a florii preferate. Procedeul este foarte simplu , prin polenizare ,calea naturala . Alegeti un trandafir "mama", cat mai viguros, care va purta semintele si le va oferi hrana. Smulgeti apoi petalele trandafirului si cu ajutorul unei pensete puneti polenul florii care va juca rolul de "tata", si care va da si culoarea. Acoperiti totul cu un cornet din hartie. Semintele vor putea fi recoltate in toamna si plantate la sfarsitul iernii.  Acesti puieti nu mai trebuiesc altoiti . In acest fel s-au obtinut , prin incrucisari repetate , numeroasele soiuri pe care le admiram azi . Este bine sa se aleaga pentru trandafirul ,, mama ,, un soi viguros , rezistent la boli si ger . Puteti incerca mai multe variante . Succes ! Si eu voi incerca .

Cea mai des folosita este altoirea in ochi dormind.
 Cand se urmareste obtinerea trandafirilor sub forma de tufa, altoirea se face imediat sub colet (pe radacina), pentru a feri lastarul altoi de uscaciune si ger, precum si pentru a impiedica aparitia de lastari salbatici din portaltoi. Coletul este portiunea care face trecerea intre radacina si tulpina.

Pasii altoirii:
1. Pentru altoire, se dezveleste puietul portaltoi de maces la colet si se sterge baza lui cu o carpa. Urmeaza taietura in forma de "T" sub zona coletului (o taietura transversala de circa 1 cm si o alta taietura longitudinala de circa 2,5 cm). Imediat, cu spatula briceagului se dezlipesc putin marginile taieturii longitudinale, unde se va introduce ochiul.

2. Urmeaza scosul ochiului de pe lastarul altoi. Lastarul altoi se taie de la trandafirul pe care dorim sa il inmultim si trebuie sa fie gros de 5-8 mm, cu cateva frunze, iar floarea din varf sa fi fost trecuta. Ochii de la subsuoara frunzelor trebuie sa fie bine dezvoltati, insa nu porniti in crestere.

Ochiul altoi se scoate de pe lastar impreuna cu o portiune de coaja si cu foarte putin lemn, procedandu-se astfel:
- lastarul altoi se tine in mana stanga, cu degetul aratator sub lastar, in dreptul ochiului care trebuie scos;
- taietura se incepe cu baza lamei briceagului la circa 1,5 cm deasupra ochiului si se continua pana la 1,5 cm sub ochi. Ea se executa printr-o miscare de alunecare a taisului lamei, care inainteaza concomitent in jos si in sus si de la stanga la dreapta.
- ochiul este scos impreuna cu coaja si o pojghita de lemn foarte subtire (ca o foita de tigara); daca pojghita de lemn este prea groasa, altoiul nu se prinde.

Imediat dupa recoltarea lastarului, se indeparteaza spinii si frunzele (trebuie sa ramana din frunze numai o portiune de codita lunga de 1-1,5 cm). In cazul in care altoirea nu se face imediat, lastarii altoi se pastreaza la rece, infasurati in carpe umezite sau in muschi.

3. Ochiul detasat se prinde cu mana de petiol si se introduce sub coaja, impingandu-l cu spatula. Daca el este mai lung decat taietura in forma de T de pe portaltoi si nu intra in intregime sub coaja, partea care ramane in afara se taie pe linia orizontala a T-ului.

Dupa introducerea ochiului se apasa cu degetele aratatoare pe marginile taieturii verticale, incepand se jos in sus, spre a inlatura golurile de aer dintre scut si portaltoi.

4.La urma se executa legatura cu rafie, tei topit, bumbac sau fasii de material plastic. Legatul se face astfel: firul de rafie se aseaza peste taietura transversala in asa fel ca intr-o parte sa ramana un capat mai scurt, de circa 10-15 cm. Apoi cu capatul lung din mana dreapta se incepe infasurarea de sus in jos, capatul scurt lasandu-se pe sub legatura.Cand se ajunge in dreptul ochiului, acesta se ocoleste putin, apoi se continua infasurarea pana se acopera toata taietura verticala. La sfarsit, capatul rafiei se trece de doua, trei ori pe sub ultimul inel al spiralei, strangandu-se bine, sau se face nod.

5.Locul altoit se unge cu mastic (ceara de altoit). La punctul de altoire se face un mic musuroi de 5-8 cm, din pamant marunt si reavan. Verificarea prinderii la altoire se face dupa circa 10 zile, cand se desface musuroiul si se atinge petiolul (codita) cu degetul. Daca petiolul cade, inseamna ca ochiul altoi nu s-a prins.
Odata cu controlul prinderii se slabese si legatura. Musuroiul se la baza se va reface dupa caderea brumelor si a frunzelor. Acum se face mai mare (12-15 cm), pentru a proteja ochiul altoi de gerurile iernii. In primavara, imediat ce pericolul gerurilor a trecut, musuroiul se desface cu atentie pentru ca sa nu se vatame ochiul altoi. Daca demusuroirea intarzie, este posibil ca ochiul sa se asfixieze.

Pentru formarea trandafirilor cu trunchi inalt, altoirea se face la inaltimea de 1,20 - 1,50 m. In acest caz, puietul portaltoi trebuie sa aiba o tulpina de 1-2 ani, inalta de circa 1,50 - 1,70 m. Pentru aceasta se pot folosi drajoni (puieti potniti din radacini) de la tufe de maces care cresc spontan la marginea padurilor.
Ingrijirea lastarilor porniti din altoi se face astfel: primavara, la puietii prinsi se face scurtarea tulpinii portaltoiului la circa 1 cm deasupra punctului de altoire.
Lastarul care se dezvolta din ochiul altoi se ciupeste la 4-5 frunze, pentru a se ramifica.


Plantarea trandafirilor

Trandafirii se planteaza toamna (octombrie - noiembrie) sau primavara (martie - aprilie).
Inainte de plantare se face fasonarea radacinilor, scurtandu-se cele lungi si groase la 15-20 cm, iar celelalte subtiri la cativa cm. Totodata se retin numai 2-4 ramuri care se scurteaza la 4-5 muguri.
Radacinile fasonate se introduc intr-o mocirla (o pasta formata din pamant, balegar si apa).
Groapa de plantare trebuie sa fie mare, de 40-50 cm latime si 40-50 cm adancime. In groapa se face un musuroi de pamant pe care se aseaza radacinile in asa fel incat planta sa fie introdusa pana la colet sau cu 2-3 cm mai adanc. Pamantul folosit pentru acoperirea radacinilor se amesteca cu putina mranita (circa 2 kg la groapa). La sfarsitul plantarii se uda si se ridica un musuroi la baza planei.

In cazul trandafirilor cu trunchi inalt este indicat ca plantarea sa se faca inclinat, pe directia randului (40-50 grade), pentru ca toamna, acestia sa se poata ingropa in pamant fara a se rupe la aplecare.

Distantele de plantare sunt de 50-70 cm intre plante pentru trandafirii pitici si 2-3 m pentru trandafirii urcatori si cei cu trunchi inalt. Trandafirii cultivati pentru petale se planteaza la 1,75 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand.


Ingrijirea trandafirilor

Dezmusuroirea trandafirilor
Prima lucrare, in primavara, este dezmusuroirea trandafirilor pitici. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt, daca protejarea peste iarna nu s-a facut prin ingropare, se indeparteaza materialele de protectie (paie, hartie, etc.).
Taierea este una din cele mai importante lucrari ce se executa primavara devreme. Prin taiere se indeparteaza o parte din ramurile tufei si se scurteaza cele ramase. Orientativ, numarul de ramuri care trebuie sa ramana la o tufa de trandafiri este de 3 pana la 5, in functie de varsta plantei. La soiurile care cresc foarte viguros se pot lasa 6-7 ramuri.

La trandafirii pitici, ramurile de un an retinute trebuie sa se afle cat mai aproape de baza tufei, pentru ca sa se ingroape mai usor la iarna.

Ramurile oprite se scurteaza, in functie de vigoarea soiului, astfel: la 2-4 ochi in cazul trandafirilor cu crestere pitica si cu ramuri slabe, la 5-6 ochi la cei cu crestere viguroasa si la 8-10 ochi la trandafirii si la ramurile cu crestere foarte viguroasa.

La trandafirii urcatori se lasa ramuri anuale lungi de 50-150 cm, in diferite puncte slabe ale lemnului vechi, astfel ca sa imbrace bine obiectul decorat (perete, pergola, etc.). Cu ocazia taierilor, se indeparteaza cu fierastraul lemnul vechi, batran, uscat.

Ingrasarea
La ingrasarea unei tufe de trandafiri se poate folosi balegar bine fermentat (2-3 kg) sau gunoi de pasari (100-200 g). Aceste ingrasaminte se aplica toamna (odata cu sapatul in jurul tufei), la 2-3 ani o data.
Se pot folosi si ingrasaminte chimice:
- toamna: superfosfat (25-30 g/m2) si sare potasica (10-15 g/m2);
- primavara: azotat de amoniu (15-20 g/m2).

In timpul vegetatiei se poate folosi ca ingrasamant suplimentat, gunoiul de pasari sub forma de solutie (500 g gunoi de pasari la 1 galeata de 10 l de apa). La o tufa se administreaza circa 5 l din aceasta solutie hranitoare. Exista si ingrasaminte mixte pentru trandafiri, care se pot cumpara din magazine.

Nu uitati ca atunci cand aplicati astfel de substante trebuie sa respectati instructiunile de pe ambalaj

Udarea trandafirilor
Se face atunci cand solul este uscat. Totusi, nu este necesar ca udatul sa se faca zilnic, ca la alte plante din gradina, deoarece trebuie retinut ca excesul de apa provoaca o crestere vegetativa abundenta, in dauna infloririi.

Lucrarea pamantului
In timpul verii, pamantul se praseste des pentru a fi mentinut reavan si lipsit de buruieni. Toamna sau primavara viitoare, pamantul din jurul tufelor se sapa mai adanc, pana la adancimea care sa evite vatamarea radacinilor.

Indepartarea lastarilor salbatici.
 Toti lastarii porniti din portaltoi trebuie indepartati imediat pentru a nu inabusi altoiul.

Inlaturarea florilor trecute.
 Pe masura ce florile se scutura, trebuie indepartate prin taiere. Altfel fructul ce se va forma va consuma inutil o parte din substantele nutritive ale plantei necesare pentru o noua inflorire.

Protejarea trandafirilor
Toamna, dupa caderea frunzelor, se face protejarea trandafirilor impotriva gerului din iarna. La trandafirii pitici, aceasta lucrare consta in efectuarea unui musuroi de 25-30 cm, la baza tufei.

La trandafirii cu trunchi inalt, protejarea se poate face in 2 feluri: fie ca se apleaca tulpina la nivelul solului si apoi se musuroieste numai coroana, fie ca se inveleste coroana cu paie sau hartie de sac.
In acest din urma caz, printre ramurile coroanei se pun manunchiuri de paie, cetina de brad, talas sau stiuleti de porumb, dupa care se leaga cu sfoara sau sarma, pentru a usura operatia de invelire.

TE IUBIM , TRANDAFIRULE !

O floare impresionanta cum este trandafirul nu putea sa nu inspire si sa nu dea nastere multor supozitii care au devenit legende .

Aceasta indragita comoara a naturii i-a fermecat pe oameni cu frumusetea sa si le-a devenit simbol al celui mai pur sentiment , iubirea .

Chiar si istoria a retinut-o in filele sale , ceea ce denota impactul acesteia asupra oamenilor .

Creatori de noi si noi soiuri s-au intrecut din a desavarsi frumusetea acestei flori .

De la legendele  transmise prin viu grai la opere literare in proza si versuri , trandafirul  a stiut sa-si apere nu doar floarea cu spinii sai  , ci si sa-si  creeze  un piedestal  de pe care nici o alta floare nu va reusi sa-l doboare  .

Cantaretii au cantat  bucuria de a admira trandafirul si de a-l darui .

Numerosi desenatori , pictori , fotografi l-au imortalizat in operele lor .

Te iubim , trandafirule !

Multumesc , YOU TUBE !

DECORATIUNI FLORALE DULCI

Pentru ca ne plac foarte mult florile , si dintre acestea cu precadere trandafirii , am vrea sa le mancam de dragi ce ne sunt ...Si asa s-a nascut ideea decoratiunilor florale (dulci , dar nu numai ) .

Sa vedem din ce se pot face decoratiunile dulci pentru torturi  , ca sa fie si mai dulci..

PASTA DE ZAHAR  (praf)

Ingrediente:1 lingura gelatina6 linguri apa1 lingura unt2 linguri mierecel putin 300-400 gr zahar pudra, colorant alimentar

Pentru inceput trebuie sa aveti cel mai fin zahar pudra, sa il cerneti pentru a nu exista nici o granula de zahar ( Margaritar,  Coronita ).

Se pune gelatina in apa, se amesteca putin, se pune pe baie de abur, iar cind e calda se adauga mierea si untul. Se omogenizeaza toate bine. Mare grija la gelatina, se pune deasupra aburilor si se amesteca , se  mai ia de la caldura, se mai amesteca , se pune iar si tot asa pina se dizolva gelatina, dar nu se incalzeste tare.
Intr-un castron se pune zaharul cernut, 300-400gr, se toarna compozitia lichida si se amesteca usor cu lingura pina se leaga toate. Scopul e sa obtinem o pasta groasa, ca o plastilina, asa ca adaugam putin cite putin zahar pina avem coca dorita. Cind nu se mai poate amesteca cu lingura se framinta cu mina. Sa nu exagerati cu zaharul ca devine prea tare, trebuie doar sa nu se mai lipeasca de maini, oricum se mai intareste la frigider si mai adaugati cind o lucrati daca simtiti nevoia. E mai sigur deci cu mai putin zahar.

Se tine la frigider citeva ore sau pina a doua zi. Daca s-a intarit putin se framinta iar pina e buna de modelat.

Cum se intinde cel mai usor pasta ? Se stropeste putin masa de lucru cu apa (sa nu alunece foaia) , se pune o hirtie de copt de marimea dorita pe masa, se pune pasta si se acopera cu alta hirtie de copt. Se intinde dupa preferinta. In felul asta nu o sa ti se lipeasca nici de suprafata de lucru, nici de sucitor. Totul o sa fie curat. Se lucreaza pasta si intre 2 pungi de plastic pt congelator (cele de 2 kg). E minunat pt ca da si o textura speciala . .

PASTA DE CARAMELE SUGUS

1 punga de caramele sugus  mai colorate

Se taie caramelele in cate 3 bucati si se fac bilute rotunde in mana apoi cu spatele unei lingurite intre doua folii de plastic se da forma unor petale . Se face intai mijlocul in forma de lacrima si se  pune pe o scobitoare si te  apuci de pus petalele pe care le faci de la mai mici la mai mari.

Trandafirii  facuti din jeleuri (daca  nu se gasesc caramele sugus)

Se iau jeleuri de cirese ( pt trandafirii rosii ) sau cu alte arome si se  paseaza cu furculita pana devin o pasta moale si cam lipicioasa. Se  amesteca pasta respectiva cu zahar pudra, atata cat sa nu mai fie lipicoasa.

PASTA DE LAPTE PRAF

Ingrediente: 60 ml apa , 0 g zahar pudra , 2-3 picaturi de ulei , 1 lingurita miere , 180 gr lapte praf , colorant alimentar

 

Se pune pe foc apa cu zaharul si se fierb 3-4 minute.Se ia de pe foc si se adauga energizantul si picaturile de ulei, si se amesteca bine. Se lasa sa se raceasca. Se pune apoi TREPTAT laptele praf si se amesteca foarte bine. La un moment dat veti fi nevoite sa-l framantati cu mana!.

Se tot adauga lapte praf pana se obtine o pasta care se poate intinde intre 2 folii de plastic fara sa se lipeasca.(s-ar putea sa depasiti cantitatea de lapte praf din reteta, depinde si de marca de lapte praf folosit!) Cu ea se pot acoperii diverse torturi si se pot face ornamente pentru decorarea lor.

Aceasta reteta nu este foarte complicata , dar nu reuseste intotdeauna .

Reteta simplificata

Se pune intr-un castronel o lingurita de miere(sau cat doreste fiecare, dar la inceput va sfatuiesc sa incercati asa , pentru a vedea cate ornamente puteti realiza folosind asa o cantitate mica!)

Apoi adaugati treptat lapte praf, incepand cu o lingurita plina, si amestecati bine.

Se adauga lapte praf pana pasta se poate framanta bine in mana.

Si se foloseste la ornamente....

PASTA DE MARTIPAN

Ingrediente : 450g migdale macinate (se poate incerca si cu  nuca sau alune fin macinate), 460g zahar praf foarte fin macinat, 1 lingura suc de lamaie, ½ lingurita esenta de migdale, 2 oua intregi mici sau 2 albusuri de oua mai mari., colorant alimentar

Se amesteca migdalele macinate (daca sunt faina de migdale este si mai bine) cu zaharul praf. Se face o adancitura in mijloc si se adauga sucul da lamaie, esenta de migdale si atata ou sau albus de ou cat este necesar pentru a obtine o compozitie omogena ca o plastelina. Se framanta putin martipanul obtinut, se da o forma ca de baton care se presara cu zahar pudra si se inveleste cu folie de plastic.

Se tine la frigider pana cand se foloseste ca umplutura sau decoratii pentru torturi .

PASTA DE CIOCOLATA

 1/3 miere, 2/3 ciocolată.  sau
2 bucăți ciocolată menaj ~ 100g și o lingură de miere. sau
2 bucăți ciocolată menaj albă (~100g) + o lingura energizant (miere artificială ~50g). 

Trandafir de ciocolata: ciocolata se topește pe baie de aburi și apoi se adaugă mierea. După ce se amestecă bine se toarna pe o folie alimentară și se pune la frigider până se răcește dupa care se prelucreaza .

Cu toate aceste paste se poate imbraca tortul in intregime .

Trandafirii sau alte flori se pot face si din crema de unt (unt , zahar fin , arome , coloranti alimentari) cu posul special , avand grija sa se formeze petale de jur imprejurul unui mijloc sub forma de boboc , pentru trandafiri si , dupa imaginatie , pentru alte flori . Faceti incercare mai intai si , cand credeti ca va pricepeti destul de bine , incercati direct pe tort .

TEHNICI DE DECORARE

http://www.reteteculinare.ro/forum/discutii/tehnici_de_decorare-794/

http://www.reteteculinare.ro/forum/discutii/decoratiuni_pentru_torturi-2379/90/

http://www.culinar.ro/forum/continut/Dulciuri/15979/Tortul-miresei/
http://lilysblog-lily.blogspot.com/2007/10/trandafiri-din-buttercream.html

http://lilysblog-lily.blogspot.com/2008/02/metoda-de-realizare-unu-trandafir-din.html
http://www.lalaworld.net/tag/decoratiuni-tort/
http://www.youtube.com/watch?v=nk4DC6JhXJc&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=6fgpPlv4geU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=I1x2pkILr_g
 Sute de torturi (15pagini cu poze) si cu altfel de decoratiuni  :

http://www.gustos.ro/retete-culinare/torturi/1
 Decoratiuni de cumparat :
http://www.kuky-s.ro/
http://lumeabasmelor.ro/lumeabasmelor/

INVENTATOR ROMAN DE TRANDAFIRI

PORTRET - Stefan Wagner , compozitorul de trandafiri
de Tudor Cutus , adevarul.ro

Creator a 40 de soiuri de trandafiri, cercetătorul este de trei ani vicepreşedintele Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze. 

S-a născut acum 77 de ani în comuna Unirea din judeţul Alba, într-o familie de horticultori. Familia deţinea o mică pepinieră de pomi fructiferi şi trandafiri, unde, de mic copil, a învăţat să îndrăgească această meserie. „Noi eram o familie de horticultori. Tata, mama, bunicii, mătuşile, unchii, toţi erau implicaţi într-un fel în horticultură. Aşa că eu am urmat vocaţia familiei”, spune Ştefan Wagner.

A învăţat meserie de la bunicul său

Tatăl său a murit imediat după război, în 1946, forţându-l pe tânărul Wagner să abandoneze liceul. „M-am dus la lucru la pepiniera din Aiud, la practică”, îşi aduce aminte Ştefan Wagner. Timp de doi ani, a fost ucenic sub conducerea bunicului său, care a fost grădinar-şef aici între 1908 şi 1948. „Bunicul a fost mentorul meu. Un austriac mărunt, de 1,58, dar foarte exigent şi care cunoştea toate secretele meseriei deşi nu avea pregătire superioară. Am învăţat foarte mult de la el şi niciodată n-am să fiu în stare să-i mulţumesc”, spune clujeanul.

Anii de facultate, dificili

După cei doi ani de practică la pepiniera din Aiud, s-a înscris la Şcoala Tehnică Horticolă din Odorheiul Secuiesc, pe care o absolvă ca premiant. În 1951 este admis la Facultatea de Horticultură din Bucureşti. „Era singura facultate de horticultură din ţară, iar agricultura nu mă interesa. La facultate a fost destul de greu, pentru că nu cunoşteam bine limba şi pe parcursul facultăţii am reuşit să învăţ bine limba română”, spune Ştefan Wagner, care cunoaşte limbile maghiară, germană, engleză şi la un nivel mediu, franceza.

După absolvire, în 1956, a ajuns la Staţiunea Pomicolă Cluj la chemarea directorului Rudolf Palocsay. „Aici am lucrat 41 de ani, până în 1997, când m-am pensionat”, îşi aduce aminte Ştefan Wagner. Şi astăzi mai are colaborări cu colegii de la staţiune, pe care îi mai vizitează din „două în două săptămâni”.


Doctor în agronomie

Prin studiile sale din domeniul pomiculturii a redus durata de creare a portaltoilor vegetativi, lucrare pentru care a primit în 1971 titlul de doctor în agronomie. Marea sa iubire este trandafirul, de-a lungul timpului creând, singur sau în colaborare, 40 de soiuri. Printre acestea, „Foc de tabără”, „Auriu de Cluj”, „Rosagold”, „Nobilia” sau „Rosadora”.

În 1968 a participat în Anglia la Conferinţa Internaţională a Rozelor. Aici s-au pus bazele Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze, România devenind membru fondator prin prezenţa sa. Atunci a făcut parte din delegaţia care a fost prezentată reginei-mamă Elisabeta a Marii Britanii. În decembrie 1990 a înfiinţat Asociaţia Amicii Rozelor, care are azi peste 1.400 de membri din ţară şi străinătate. A participat la toate congresele mondiale de roze, fiind ales în urmă cu trei ani vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze. „Între 15 iunie şi 2 iulie voi participa la Vancouver la cel de-al XVI-lea Congres Mondial al Rozelor din 2009. Dacă voi fi propus, s-ar putea să fiu încă trei ani vicepreşedinte. Atât e maxim, două mandate”, spune clujeanul.


Ce-i place

„Îmi place să schiez, să înot, iar pentru restul, nu mai am timp. Îmi place jazzul vechi şi să fac fotografii. M-am ocupat cu fotografia în decursul înregii cariere”, spune Ştefan Wagner.


Ce nu-i place

„Nu-mi place că la noi se plăteşte nemunca în mod foarte legal şi birocraţia excesivă, unde excelăm. Consider că ceea ce s-a întâmplat cu agricultura de la noi din ţară este un act criminal, având în vedere că o treime din ţară se ocupă cu agricultura”, spune Ştefan Wagner.


Profil
Născut: La 1 februarie 1932, în comuna Unirea, judeţul Alba
Studii: Facultea de Horticultură, Bucureşti. Doctor în agronomie
Experienţă: Staţiunea de Pomicultură Cluj, Preşedintele Asociaţiei Amicii Rozelor
Familie: Văduv, un băiat şi un nepot



Cavalerul rozelor din Cluj
de Daniel Sirbu , Romania Libera

Stefan Wagner, singurul roman in conducerea forului mondial dedicat trandafirilor

De peste 40 ani, Stefan Wagner, un horticultor din Cluj, studiaza si creeaza noi soiuri de trandafiri apreciati pe toate meridianele lumii. El este parintele a 35 de noi soiuri, unele dintre ele fiind cultivate in mai toate parcurile din tara, fiind, totodata, si singurul care a scos in Romania un volum editat la nivel stiintific despre trandafiri.

Pasiunea vietii lui este trandafirul. S-ar putea spune ca s-a nascut sub semnul acestei flori, dedicandu-si intreaga activitate studiului rozelor. De curand, Stefan Wagner a fost ales vicepresedinte al Federatiei Mondiale a Societatilor de Roze, cu ocazia celui de-al XIV-lea Congres Mondial al Rozelor de la Osaka, Japonia.

Clujeanul este responsabil pentru toate asociatiile din Europa Centrala si de Est afiliate forului mondial. Este membru fondator al acestui for international, care a luat fiinta in 1968, la Londra, unde a participat la primul congres al Federatiei. In 2000, la Houston, in Texas (SUA), el a primit "Premiul Mondial al Rozelor", distinctie care se acorda doar catorva membri ai Federatiei Mondiale, in semn de recunostinta pentru aportul deosebit in acest domeniu.

Stefan Wagner este si presedinte al Asociatiei Nationale "Amicii Rozelor", cu sediul la Cluj-Napoca, ce numara peste 1.300 de membri si are 14 filiale in intreaga tara. El vrea sa puna pe picioare o organizatie similara si in Ungaria, unde exista multi cultivatori de trandafiri, insa nu au un for care sa ii reprezinte.


Nascut sub semnul trandafirului

"Aceasta pasiune pentru flori o am de cand eram copil . . De peste 40 de ani ma ocup de trandafiri, atat ca si creator de noi soiuri, cat si ca studiu general. Pana acum am creat vreo 35 de noi soiuri, singur sau in colaborare cu alti colegi", a mentionat Stefan Wagner. A lucrat timp de 41 de ani la Statiunea de Cercetari Pomicole din Cluj (vechea ferma "Pallacsay"), plus cinci ani ca profesor asociat al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, subiectul activitatii sale fiind trandafirul.


Creator de petale

Rosabunda, Perla Transilvaniei, Luchian, Romana, Nobiliar, Golden Elegance, Judit, Foc de tabara, Simfonia, Doamna in mov sunt doar cateva dintre noile soiuri create de catre horticultorul clujean. El se poate mandri cu multi dintre trandafirii sai care astazi se gasesc prin parcurile si rozariile gradinilor botanice din tara si din strainatate.

Soiul "Foc de tabara", un trandafir rosu ca vapaia flacarii, a primit o serie de distinctii internationale, la Roma si Praga, dar si "Simfonia", un soi care a castigat locul III la un concurs de gen organizat, la fel, in Cehia. "Judit" este numele unui trandafir galben pe care l-a creat special pentru sotia lui, un semn deosebit de dragoste si pretuire pentru cea care i-a stat alaturi o viata intreaga.

Printre ultimele creatii horticole ale lui Wagner se numara trandafirii fara ghimpi din soiul "Petrina", primul de acest fel din Romania, sau "Rosagold", un trandafir galben cu un parfum puternic. In colectia clujeanului mai sunt o serie de roze de nuanta violet, precum "Perla Transilvaniei", cu o inflorescenta bogata, care creste in tufe si este foarte bine adaptata conditiilor climaterice de la noi. "Doamna in mov" este un soi de trandafir de culoare violet intens, parfumat, care creste doar in gradini. "Este sensibil la ger si necesita ingrijiri mai speciale, precum toate doamnele frumoase", a subliniat Stefan Wagner.

In schimb, rozele din familia "Nostalgia", de un mov deschis, sunt mai viguroase, rezistente la frig si boli
si pot fi cultivate in parcurile oraselor. "As putea spune ca este un soi ecologic, pentru ca nu necesita stropiri speciale pentru protejarea lui", a adaugat horticultorul. ""Luchian" este un trandafir creat in 1972, dedicat memoriei renumitului pictor Stefan Luchian, cand s-au implinit 100 de ani de la nasterea sa", a adaugat clujeanul.

Toate realizarile lui sunt trecute in volumul "Trandafirul, de la mit la mileniul III", o monografie unica la noi, tiparita acum cinci ani in editie de lux, cu 360 de planse color. "Din cate stiu eu, nu prea sunt asemenea carti aparute la noi, in afara doar de cateva brosuri, si acelea doar la nivel de popularizare. Cartea mea am scris-o pe intelesul tuturor, dar am tinut sa aiba si o tinuta stiintifica, precum si partea ei practica", a mentionat autorul monografiei.

Japonia nu-i ca Romania!

Revenit de curand acasa, dupa Congresul Mondial al Rozelor, desfasurat la Osaka, unde a condus o delegatie de 20 de romani iubitori ai acestor flori, Stefan Wagner povesteste cat de mult se respecta in Japonia spatiul verde, plantele in general. "In mijlocul orasului Tokyo, daca au o palma de pamant libera, prefera sa planteze copaci si flori. Este extraordinar cata ordine, curatenie, disciplina si mai ales dragoste de natura am vazut la japonezi. La noi se taie arbori in prostie, fara cap si rezultatele se vad. Nu exista comparatie. Noi nu putem sta in aceeasi carte cu ei, iar pe aceeasi pagina, cred ca niciodata, privind protectia naturii", a mai spus Wagner. El ar dori sa revina cat de curand in Tara Soarelui-Rasare, de care s-a indragostit.

In disertatia tinuta acolo, horticultorul clujean le-a dezvaluit reprezentantilor tuturor asociatiilor rozelor din lume despre cele 17 specii spontane de trandafiri (salbatici) care cresc in Romania, despre rozariile din Gradinile Botanice de la Iasi, Cluj-Napoca, Galati, Bucuresti si Timisoara. Dar si despre cel mai nou rozariu, infiintat la Arad, cu peste 1.500 de soiuri, acesta fiind printre putinele gradini de trandafiri private din Romania.

"Anul viitor, in toamna, vom merge in Africa de Sud, unde, la invitatia colegilor nostri, vom avea un schimb de experienta privind trandafirii care se cultiva acolo", a conchis Stefan Wagner.




Povestea unui inventator de trandafiri
de Ruxandra Hurezean HotNews.ro


Stefan Wagner este doctor in trandafiri, specialistul numarul unu in domeniu al Romaniei. A inventat peste 40 de soiuri de trandafiri. Acum are 74 de ani si traieste singur la Cluj, intr-un apartament de bloc. Cind era tinar, a fost primit de Regina Elisabeta la Curtea Angliei, fiind pe atunci colegi in Federatia Internationala a Societatii de Roze. La 100 de km distanta, in satul Nades, lângă Sighisoara, un muncitor de la gaze, Catalin, a scos varza, cartofii si ceapa din gradina si a umplut-o cu trandafiri.


Instalatorul Catalin si afacerea cu trandafiri

El, care abia citise la scoala poezia „Mama lui Stefan cel Mare”, acum citeste seara tratatele lui Wagner despre trandafiri si investeste in mobila stil, ca la Brukhental. Trandafirul a umplut viata profesorului Wagner si-i gata sa o schimbe pe a instalatorului Catalin.

Trandafirii sunt ca oamenii

Trandafirii lui Wagner umplu parcurile marilor orase din Romania, sint pe marginea drumului sau in cimitire, in pietele centrale sau la universitati pentru cercetarile studentilor. Trandafirii lui sint parfumati, frumosi si puternici, ca sa faca fata si atunci cind e canicula, seceta sau cind ii troienesc zapezile. Bunicul lui Wagner era gradinar la Aiud, la gradinile lui „Ambrozie si fiul”si il lua cu el de multe ori.

”Era o ferma de 150 de ha, in stil nemtesc, cu pomi si trandafiri. Bunicul era gradinar-sef acolo, tata ucenic si apoi calfa. Si eu am invatat acolo gradinarie”, povesteste Stefan Wagner. A fost ucenic de gradinar intre '46 si '48 la Aiud, apoi a facut scoala medie de horticultura, a urmat facultatea si a ajuns la ferma lui Rudolf Palacsay din Cluj.

Cercetator. Wagner s-a apucat la rindul lui de floricultura cu temeinicie nemteasca. Cercetarile lui au scos din pamint peste 40 de soiuri de trandafiri, fiecare cu viata, culoarea si parfumul lui. „Trandafirii sint ca oamenii, unii mai mici dar mai parfumati, altii mai mari si mai falosi, altii mai intepatori, altii mai blinzi, mai suavi. Povestea lor e ca povestea lumii”, explica profesorul intr-un rar exces de romantism.


Numele trandafirului

Sa le dai nume?! Cind alti 25 de mii de trandafiri au fost deja botezati in lumea intreaga?! „Un soi nou ia nastere cam asa: pornesti de la premisa ca ce pui aia iese, adica ce caracteristici au trandafirii parinti, le vor avea si tinerele soiuri care pornesc de la ei. Iti fixezi obiectivele si treci la hibridizare. Vrei un trandafir inalt, rezistent la frig, unul mic si delicat, rosu, galben sau mov? Atunci combini trandafiri cu elementele pe care le doresti. Cind partea de cercetare se incheie, urmeaza cea de creatie. Trebuie sa-i dai un nume. Primului trandafir i-am spus „Foc de tabara”, pentru ca era rosu ca focul si cam salbatic.” Au urmat Rosagold, Rosadol, Nostalgica, Mirela, Nobilia sau Auriu de Cluj.

Un trandafir anume, galben si nu intimplator asa, poarta numele Judith. Era sotia profesorului Wagner, care adora culoarea galben. A murit de cancer cu 15 ani in urma si l-a lasat pe profesor sa cutreiere lumea ca sa uite de singuratate. In fiecare an porneste cu asociatia pe care el a infiintat-o („Amicii Rozelor”), in lumea larga, sa viziteze rozarii.

Anul acesta vor sa plece in Australia sau, poate, in Africa de Sud. Nu a lipsit de la nici un Congres al rozalilor. A fost in Noua Zeelanda, Benelux, Scotia, Japonia, va merge in Canada. Profesorul a fost invitat la Curtea Angliei in '68, a strins mina Reginei Mama, care conducea Federatia Internationala a Societatii de Roze. Regina i-a spus ca se bucura ca a venit tocmai din Romania, iar el, profesorul sas, s-a fisticit de emotie si nu si-a mai putut aduce niciodata aminte ce i-a raspuns.


Catalin si trandafirii, de frica puscariei

„Acum citiva ani am intrat intr-un bucluc. Eram la o discoteca, s-a lasat cu scandal, cu bataie, eram si eu prin preajma. Am intrat cu totii la necaz, a fost proces. Eu, de spaima ca ma inchid si ramine familia fara venit, m-am gindit ce sa fac, ce sa fac. Si asa mi-a venit ideea sa pun trandafiri in toata gredina! Am lasat-o incolo de varza, de ceapa, ca nu faceam mare lucru cu ele si, ca sa aiba femeia mea din ce trai cit as fi fost eu la puscarie, am pus trandafiri! Rosii colo mai sus, portocalii la mijloc, albi, si mov, vedeti aici! Apoi m-au achitat, nu eram vinovat, si am ramas cu trandafirii. Acum cistigam bine. Nu mai am grija zilei de miine, am traiul in gradina. Vin clientii acasa si-mi iau cu sutele de fire. Miine e o nunta. De dimineata, intram si taiem 200 de fire! Gata, eu nu mai am treaba cu viata asta! Nu imi mai e frica de ea!”, spune din mijlocul ogorului cu „Trandafirul negru”, „Doamna in Mov” sau „Foc de tabara” Catalin Ion, muncitor la Gaz in Nades. Are 10 ari cu flori, vinde firul cu 1,5 lei, petalele gratis si citeva sfaturi catre tematori: doar de ce nu te bucuri nu-ti iese!


Wagner, profesorul lui Catalin

In centrul Clujului, la o terasa de la parterul blocului sau, profesorul Wagner se arata sceptic: „Romania nu stie sa cultive trandafiri. Nu face fata concurentei. De aceea vedeti ca aducem trandafiri din import. Sint pline florariile de ei. Ii cultiva industrial, sint aratosi, unii falsi, vopsiti in albastru, de exemplu, aceia nu sint trandafiri adevarati! Noi cumparam, e ceva nou. Nu miros, dar e scump si arata bine. Mi-as dori sa vad culturi de trandafiri in Romania. As muri linistit ca nu am muncit degeaba. Dar eu, stiti, sint neamt. Nu imi prea fac iluzii.”

La 100 de kilometri spre Est, Catalin ii citeste cartile, il comenteaza, ii cultiva trandafirii si-l pomeneste uneori enervat: „Profesorul nu a dat solutii la toate problemele!”