de Tudor Cutus , adevarul.ro
Creator a 40 de soiuri de trandafiri, cercetătorul este de trei ani vicepreşedintele Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze.
S-a născut acum 77 de ani în comuna Unirea din judeţul Alba, într-o familie de horticultori. Familia deţinea o mică pepinieră de pomi fructiferi şi trandafiri, unde, de mic copil, a învăţat să îndrăgească această meserie. „Noi eram o familie de horticultori. Tata, mama, bunicii, mătuşile, unchii, toţi erau implicaţi într-un fel în horticultură. Aşa că eu am urmat vocaţia familiei”, spune Ştefan Wagner.
A învăţat meserie de la bunicul său
Tatăl său a murit imediat după război, în 1946, forţându-l pe tânărul Wagner să abandoneze liceul. „M-am dus la lucru la pepiniera din Aiud, la practică”, îşi aduce aminte Ştefan Wagner. Timp de doi ani, a fost ucenic sub conducerea bunicului său, care a fost grădinar-şef aici între 1908 şi 1948. „Bunicul a fost mentorul meu. Un austriac mărunt, de 1,58, dar foarte exigent şi care cunoştea toate secretele meseriei deşi nu avea pregătire superioară. Am învăţat foarte mult de la el şi niciodată n-am să fiu în stare să-i mulţumesc”, spune clujeanul.
Anii de facultate, dificili
După cei doi ani de practică la pepiniera din Aiud, s-a înscris la Şcoala Tehnică Horticolă din Odorheiul Secuiesc, pe care o absolvă ca premiant. În 1951 este admis la Facultatea de Horticultură din Bucureşti. „Era singura facultate de horticultură din ţară, iar agricultura nu mă interesa. La facultate a fost destul de greu, pentru că nu cunoşteam bine limba şi pe parcursul facultăţii am reuşit să învăţ bine limba română”, spune Ştefan Wagner, care cunoaşte limbile maghiară, germană, engleză şi la un nivel mediu, franceza.
După absolvire, în 1956, a ajuns la Staţiunea Pomicolă Cluj la chemarea directorului Rudolf Palocsay. „Aici am lucrat 41 de ani, până în 1997, când m-am pensionat”, îşi aduce aminte Ştefan Wagner. Şi astăzi mai are colaborări cu colegii de la staţiune, pe care îi mai vizitează din „două în două săptămâni”.
Doctor în agronomie
Prin studiile sale din domeniul pomiculturii a redus durata de creare a portaltoilor vegetativi, lucrare pentru care a primit în 1971 titlul de doctor în agronomie. Marea sa iubire este trandafirul, de-a lungul timpului creând, singur sau în colaborare, 40 de soiuri. Printre acestea, „Foc de tabără”, „Auriu de Cluj”, „Rosagold”, „Nobilia” sau „Rosadora”.
În 1968 a participat în Anglia la Conferinţa Internaţională a Rozelor. Aici s-au pus bazele Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze, România devenind membru fondator prin prezenţa sa. Atunci a făcut parte din delegaţia care a fost prezentată reginei-mamă Elisabeta a Marii Britanii. În decembrie 1990 a înfiinţat Asociaţia Amicii Rozelor, care are azi peste 1.400 de membri din ţară şi străinătate. A participat la toate congresele mondiale de roze, fiind ales în urmă cu trei ani vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze. „Între 15 iunie şi 2 iulie voi participa la Vancouver la cel de-al XVI-lea Congres Mondial al Rozelor din 2009. Dacă voi fi propus, s-ar putea să fiu încă trei ani vicepreşedinte. Atât e maxim, două mandate”, spune clujeanul.
Ce-i place
„Îmi place să schiez, să înot, iar pentru restul, nu mai am timp. Îmi place jazzul vechi şi să fac fotografii. M-am ocupat cu fotografia în decursul înregii cariere”, spune Ştefan Wagner.
Ce nu-i place
„Nu-mi place că la noi se plăteşte nemunca în mod foarte legal şi birocraţia excesivă, unde excelăm. Consider că ceea ce s-a întâmplat cu agricultura de la noi din ţară este un act criminal, având în vedere că o treime din ţară se ocupă cu agricultura”, spune Ştefan Wagner.
Profil
Născut: La 1 februarie 1932, în comuna Unirea, judeţul Alba
Studii: Facultea de Horticultură, Bucureşti. Doctor în agronomie
Experienţă: Staţiunea de Pomicultură Cluj, Preşedintele Asociaţiei Amicii Rozelor
Familie: Văduv, un băiat şi un nepot
Cavalerul rozelor din Cluj
de Daniel Sirbu , Romania Libera
De peste 40 ani, Stefan Wagner, un horticultor din Cluj, studiaza si creeaza noi soiuri de trandafiri apreciati pe toate meridianele lumii. El este parintele a 35 de noi soiuri, unele dintre ele fiind cultivate in mai toate parcurile din tara, fiind, totodata, si singurul care a scos in Romania un volum editat la nivel stiintific despre trandafiri.
Pasiunea vietii lui este trandafirul. S-ar putea spune ca s-a nascut sub semnul acestei flori, dedicandu-si intreaga activitate studiului rozelor. De curand, Stefan Wagner a fost ales vicepresedinte al Federatiei Mondiale a Societatilor de Roze, cu ocazia celui de-al XIV-lea Congres Mondial al Rozelor de la Osaka, Japonia.
Clujeanul este responsabil pentru toate asociatiile din Europa Centrala si de Est afiliate forului mondial. Este membru fondator al acestui for international, care a luat fiinta in 1968, la Londra, unde a participat la primul congres al Federatiei. In 2000, la Houston, in Texas (SUA), el a primit "Premiul Mondial al Rozelor", distinctie care se acorda doar catorva membri ai Federatiei Mondiale, in semn de recunostinta pentru aportul deosebit in acest domeniu.
Stefan Wagner este si presedinte al Asociatiei Nationale "Amicii Rozelor", cu sediul la Cluj-Napoca, ce numara peste 1.300 de membri si are 14 filiale in intreaga tara. El vrea sa puna pe picioare o organizatie similara si in Ungaria, unde exista multi cultivatori de trandafiri, insa nu au un for care sa ii reprezinte.
Nascut sub semnul trandafirului
"Aceasta pasiune pentru flori o am de cand eram copil . . De peste 40 de ani ma ocup de trandafiri, atat ca si creator de noi soiuri, cat si ca studiu general. Pana acum am creat vreo 35 de noi soiuri, singur sau in colaborare cu alti colegi", a mentionat Stefan Wagner. A lucrat timp de 41 de ani la Statiunea de Cercetari Pomicole din Cluj (vechea ferma "Pallacsay"), plus cinci ani ca profesor asociat al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, subiectul activitatii sale fiind trandafirul.
Creator de petale
Rosabunda, Perla Transilvaniei, Luchian, Romana, Nobiliar, Golden Elegance, Judit, Foc de tabara, Simfonia, Doamna in mov sunt doar cateva dintre noile soiuri create de catre horticultorul clujean. El se poate mandri cu multi dintre trandafirii sai care astazi se gasesc prin parcurile si rozariile gradinilor botanice din tara si din strainatate.
Printre ultimele creatii horticole ale lui Wagner se numara trandafirii fara ghimpi din soiul "Petrina", primul de acest fel din Romania, sau "Rosagold", un trandafir galben cu un parfum puternic. In colectia clujeanului mai sunt o serie de roze de nuanta violet, precum "Perla Transilvaniei", cu o inflorescenta bogata, care creste in tufe si este foarte bine adaptata conditiilor climaterice de la noi. "Doamna in mov" este un soi de trandafir de culoare violet intens, parfumat, care creste doar in gradini. "Este sensibil la ger si necesita ingrijiri mai speciale, precum toate doamnele frumoase", a subliniat Stefan Wagner.
In schimb, rozele din familia "Nostalgia", de un mov deschis, sunt mai viguroase, rezistente la frig si boli
si pot fi cultivate in parcurile oraselor. "As putea spune ca este un soi ecologic, pentru ca nu necesita stropiri speciale pentru protejarea lui", a adaugat horticultorul. ""Luchian" este un trandafir creat in 1972, dedicat memoriei renumitului pictor Stefan Luchian, cand s-au implinit 100 de ani de la nasterea sa", a adaugat clujeanul.
Toate realizarile lui sunt trecute in volumul "Trandafirul, de la mit la mileniul III", o monografie unica la noi, tiparita acum cinci ani in editie de lux, cu 360 de planse color. "Din cate stiu eu, nu prea sunt asemenea carti aparute la noi, in afara doar de cateva brosuri, si acelea doar la nivel de popularizare. Cartea mea am scris-o pe intelesul tuturor, dar am tinut sa aiba si o tinuta stiintifica, precum si partea ei practica", a mentionat autorul monografiei.
Japonia nu-i ca Romania!
Revenit de curand acasa, dupa Congresul Mondial al Rozelor, desfasurat la Osaka, unde a condus o delegatie de 20 de romani iubitori ai acestor flori, Stefan Wagner povesteste cat de mult se respecta in Japonia spatiul verde, plantele in general. "In mijlocul orasului Tokyo, daca au o palma de pamant libera, prefera sa planteze copaci si flori. Este extraordinar cata ordine, curatenie, disciplina si mai ales dragoste de natura am vazut la japonezi. La noi se taie arbori in prostie, fara cap si rezultatele se vad. Nu exista comparatie. Noi nu putem sta in aceeasi carte cu ei, iar pe aceeasi pagina, cred ca niciodata, privind protectia naturii", a mai spus Wagner. El ar dori sa revina cat de curand in Tara Soarelui-Rasare, de care s-a indragostit.
In disertatia tinuta acolo, horticultorul clujean le-a dezvaluit reprezentantilor tuturor asociatiilor rozelor din lume despre cele 17 specii spontane de trandafiri (salbatici) care cresc in Romania, despre rozariile din Gradinile Botanice de la Iasi, Cluj-Napoca, Galati, Bucuresti si Timisoara. Dar si despre cel mai nou rozariu, infiintat la Arad, cu peste 1.500 de soiuri, acesta fiind printre putinele gradini de trandafiri private din Romania.
"Anul viitor, in toamna, vom merge in Africa de Sud, unde, la invitatia colegilor nostri, vom avea un schimb de experienta privind trandafirii care se cultiva acolo", a conchis Stefan Wagner.
Povestea unui inventator de trandafiri
de Ruxandra Hurezean HotNews.ro
Stefan Wagner este doctor in trandafiri, specialistul numarul unu in domeniu al Romaniei. A inventat peste 40 de soiuri de trandafiri. Acum are 74 de ani si traieste singur la Cluj, intr-un apartament de bloc. Cind era tinar, a fost primit de Regina Elisabeta la Curtea Angliei, fiind pe atunci colegi in Federatia Internationala a Societatii de Roze. La 100 de km distanta, in satul Nades, lângă Sighisoara, un muncitor de la gaze, Catalin, a scos varza, cartofii si ceapa din gradina si a umplut-o cu trandafiri.
Instalatorul Catalin si afacerea cu trandafiri
El, care abia citise la scoala poezia „Mama lui Stefan cel Mare”, acum citeste seara tratatele lui Wagner despre trandafiri si investeste in mobila stil, ca la Brukhental. Trandafirul a umplut viata profesorului Wagner si-i gata sa o schimbe pe a instalatorului Catalin.
Trandafirii sunt ca oamenii
Trandafirii lui Wagner umplu parcurile marilor orase din Romania, sint pe marginea drumului sau in cimitire, in pietele centrale sau la universitati pentru cercetarile studentilor. Trandafirii lui sint parfumati, frumosi si puternici, ca sa faca fata si atunci cind e canicula, seceta sau cind ii troienesc zapezile. Bunicul lui Wagner era gradinar la Aiud, la gradinile lui „Ambrozie si fiul”si il lua cu el de multe ori.
”Era o ferma de 150 de ha, in stil nemtesc, cu pomi si trandafiri. Bunicul era gradinar-sef acolo, tata ucenic si apoi calfa. Si eu am invatat acolo gradinarie”, povesteste Stefan Wagner. A fost ucenic de gradinar intre '46 si '48 la Aiud, apoi a facut scoala medie de horticultura, a urmat facultatea si a ajuns la ferma lui Rudolf Palacsay din Cluj.
Cercetator. Wagner s-a apucat la rindul lui de floricultura cu temeinicie nemteasca. Cercetarile lui au scos din pamint peste 40 de soiuri de trandafiri, fiecare cu viata, culoarea si parfumul lui. „Trandafirii sint ca oamenii, unii mai mici dar mai parfumati, altii mai mari si mai falosi, altii mai intepatori, altii mai blinzi, mai suavi. Povestea lor e ca povestea lumii”, explica profesorul intr-un rar exces de romantism.
Numele trandafirului
Sa le dai nume?! Cind alti 25 de mii de trandafiri au fost deja botezati in lumea intreaga?! „Un soi nou ia nastere cam asa: pornesti de la premisa ca ce pui aia iese, adica ce caracteristici au trandafirii parinti, le vor avea si tinerele soiuri care pornesc de la ei. Iti fixezi obiectivele si treci la hibridizare. Vrei un trandafir inalt, rezistent la frig, unul mic si delicat, rosu, galben sau mov? Atunci combini trandafiri cu elementele pe care le doresti. Cind partea de cercetare se incheie, urmeaza cea de creatie. Trebuie sa-i dai un nume. Primului trandafir i-am spus „Foc de tabara”, pentru ca era rosu ca focul si cam salbatic.” Au urmat Rosagold, Rosadol, Nostalgica, Mirela, Nobilia sau Auriu de Cluj.
Un trandafir anume, galben si nu intimplator asa, poarta numele Judith. Era sotia profesorului Wagner, care adora culoarea galben. A murit de cancer cu 15 ani in urma si l-a lasat pe profesor sa cutreiere lumea ca sa uite de singuratate. In fiecare an porneste cu asociatia pe care el a infiintat-o („Amicii Rozelor”), in lumea larga, sa viziteze rozarii.
Anul acesta vor sa plece in Australia sau, poate, in Africa de Sud. Nu a lipsit de la nici un Congres al rozalilor. A fost in Noua Zeelanda, Benelux, Scotia, Japonia, va merge in Canada. Profesorul a fost invitat la Curtea Angliei in '68, a strins mina Reginei Mama, care conducea Federatia Internationala a Societatii de Roze. Regina i-a spus ca se bucura ca a venit tocmai din Romania, iar el, profesorul sas, s-a fisticit de emotie si nu si-a mai putut aduce niciodata aminte ce i-a raspuns.
Catalin si trandafirii, de frica puscariei
„Acum citiva ani am intrat intr-un bucluc. Eram la o discoteca, s-a lasat cu scandal, cu bataie, eram si eu prin preajma. Am intrat cu totii la necaz, a fost proces. Eu, de spaima ca ma inchid si ramine familia fara venit, m-am gindit ce sa fac, ce sa fac. Si asa mi-a venit ideea sa pun trandafiri in toata gredina! Am lasat-o incolo de varza, de ceapa, ca nu faceam mare lucru cu ele si, ca sa aiba femeia mea din ce trai cit as fi fost eu la puscarie, am pus trandafiri! Rosii colo mai sus, portocalii la mijloc, albi, si mov, vedeti aici! Apoi m-au achitat, nu eram vinovat, si am ramas cu trandafirii. Acum cistigam bine. Nu mai am grija zilei de miine, am traiul in gradina. Vin clientii acasa si-mi iau cu sutele de fire. Miine e o nunta. De dimineata, intram si taiem 200 de fire! Gata, eu nu mai am treaba cu viata asta! Nu imi mai e frica de ea!”, spune din mijlocul ogorului cu „Trandafirul negru”, „Doamna in Mov” sau „Foc de tabara” Catalin Ion, muncitor la Gaz in Nades. Are 10 ari cu flori, vinde firul cu 1,5 lei, petalele gratis si citeva sfaturi catre tematori: doar de ce nu te bucuri nu-ti iese!
Wagner, profesorul lui Catalin
In centrul Clujului, la o terasa de la parterul blocului sau, profesorul Wagner se arata sceptic: „Romania nu stie sa cultive trandafiri. Nu face fata concurentei. De aceea vedeti ca aducem trandafiri din import. Sint pline florariile de ei. Ii cultiva industrial, sint aratosi, unii falsi, vopsiti in albastru, de exemplu, aceia nu sint trandafiri adevarati! Noi cumparam, e ceva nou. Nu miros, dar e scump si arata bine. Mi-as dori sa vad culturi de trandafiri in Romania. As muri linistit ca nu am muncit degeaba. Dar eu, stiti, sint neamt. Nu imi prea fac iluzii.”
La 100 de kilometri spre Est, Catalin ii citeste cartile, il comenteaza, ii cultiva trandafirii si-l pomeneste uneori enervat: „Profesorul nu a dat solutii la toate problemele!”
